You’re in the army now … si te-ai dus acolo de bunavoie si nesilit de nimeni

Militarii romani care mor in Irak, in Afganistan sau in alte parti nu sunt automat niste eroi. Nu sunt niste victime ale „sistemului ticalosit”, care nu le permite tinerilor sa reuseasca in Romania. Nu sunt niste persoane catre care trebuie sa se concentreze doliul national. Sunt (sau au fost) niste oameni care si-au asumat in mod constient un risc, sperand sa castige un salariu care multor romani nu le este accesibil, plus multe alte beneficii. Trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca militaria a devenit o profesie. Iti faci treaba, iti iei banii si asta este. Nimeni nu se duce acolo sa se jertfeasca pe altarul patriei. Si nu inteleg de ce statul ar trebui sa le ofere beneficii financiare familiilor acestora. La urma urmei ceea ce fac ei nu difera de ceea ce facem noi ceilalti. Mergem la munca si luam un salariu. Sunt alte profesii al caror impact social este infinit mai mare si totusi nimeni nu se scandalizeaza cand practicantii acestora mor. Incapatanarea in aceasta imagine idealizata a Armatei (si a Bisericii) ne mentine undeva in evul mediu, unde credintele erau principalul factor care orienta comportamentul oamenilor.

2 Responses to “You’re in the army now … si te-ai dus acolo de bunavoie si nesilit de nimeni”

  1. Militaria devine o profesie, asa este. Se prea poate ca respectivele compensatii sa faca parte din contractul cu armata romana. Nu e vorba de credinte sau de a idealiza imaginea unei persoane sau a unei institutii. Acesti oameni reprezinta statul roman acolo unde se duc si isi asuma un risc. Un risc pe care cei mai multi dintre noi nu ni l-am asuma. Pana una alta fie ca aleg sa se duca pentru bani sau pentru orice alt motiv, faptul ca exista acesti oameni ii scuteste pe medici sa scoata adeverinte de platfus pe banda rulanta si pe pustii de 18 ani, care nu reusesc sa faca rost de astfel de adeverinte, sa fie luati cu japca in armata. Asadar, ca persoana care nu risca sa dea peste un explozibil pe drumul spre munca, sunt de parere ca oamenii astia sunt eroi.

  2. Daca arunc un ochi la definitia din DEX, eroul este o “persoană care se distinge prin vitejie şi prin curaj excepţional în războaie, prin abnegaţie deosebită în alte împrejurări grele…”. Nu vreau sa para ca iau in deradere moartea unui seaman, departe de mine o atare reactie. Insa n-am cum sa nu-i dau dreptate autorului postului. Cum in lumea asta e obligatoriu sa se recunoasca drepturile si libertatile cetatenesti, militarilor (inclusiv cei romani), li se respecta dreptul de a-si alege profesia, specializarea, domeniul de activitate (in ast caz, armata). Numai ca romanasii nostri nu sunt, cu siguranta – zic eu – motivati de eventualele onoruri, distinctii si strangeri de mana prezidentiale cand aleg un front sau altul. De patriotism nici pomeneala! Doar nu s-o ascunde in fiecare din ei vreun suflet de Costellino Pavarotti, nu? Nici el n-a avut vreodata dorinta exclusiva de a promova “valorile romanesti” off-shore. Sa fim seriosi! Revenind, ostasii nostri iubiti pleaca in Afganistan, Kosovo, Darfur sau oriunde sunt conflicte unde fratii nostri americani sau EUropeni au interese – stim noi de care – pentru bani. Aia pe care in tara nu i-ar face nici daca ar fi toti comandanti sau generali. Si pentru banutii aia care ajung in tara la nevasta si la copii, sau intr-un cont de unde sa-si achite apoi un credit ipotecar sau de alta natura, se lasa condusi pe “front”. Sunt convinsa ca toti constientizeaza pericolele la care se expun automat, odata ce pleaca – am un prieten bun care a fost detasat, la cerere, de cateva ori in Afganistan, pentru a-si rotunji veniturile din “solda”, desi are o fetita, o sotie si prieteni care ar suferi enorm daca l-ar pierde. Sa nu-mi spuneti ca de fiecare data a ales sa plece sub imboldul patriotic sau la gandul comiterii unor bravuri de invidiat! OK, ne pare rau ca mor, suntem alaturi de familiile indurerate, poate unii dintre noi urmaresc repatrierile trupurilor neinsufletite si mai depun si o floare-doua, insa nu trebuie sa-i transformam in eroi. “Abnegatie”… hai sa fim seriosi! Sunt, inainte de toate, “meseriasi” in sensul ca activeaza in domeniul militar contra cost, salariati, nu? Ca sunt instrumente, pioni, simpli executanti ai unor ordine, ca “isi vand serviciile” pentru bani MAI multi, si asta e adevarat. Clar e ca singura lupta in urma careia si ei, dar si noi, ceilalti “meseriasi” in alte sectoare de activitate, ne dam, mai devreme sau mai tarziu, obstescul sfarsit, este insasi Viata. Eroi suntem daca o facem cat mai spectaculos sau…cat mai tarziu.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: